Care este rolul faptelor bune in mantuirea noastra?

10 octombrie, 2020

Noi putem fi mantuiti doar prin credinta, fara fapte. Biblia este categorica atunci cand vorbeste despre ceea ce noi trebuie sa facem pentru a fi mantuiti, si anume sa ne pocaim si sa credem in Domnul Isus.

Totusi, daca faptele nu contribuie la mantuirea noastra, ce rost au faptele bune, si ce rost au toate acele versete care vorbesc despre a face fapte bune, versete precum:

Dupa cum trupul fara duh este mort, tot asa si credinta fara fapte este moarta. (Iacov 2.26)
Cei ce au facut binele vor invia pentru viata; iar cei ce au facut raul vor invia pentru judecata. (Ioan 5.29)

Daca urmarim contexul in care Iacov a scris primul verset, vom vedea ca acolo este aratata o presupusa discutie intre doua persoane, care vorbesc despre mantuire. Avand in vedere acest context, Iacov vrea sa ne spuna ca daca cineva spune ca are credinta (si ca este mantuit), acesta trebuie sa dovedeasca cu viata lui ca este credincios adevarat.

Al doilea verset vorbeste despre faptul ca Dumnezeu la judecata va demonstra lumii intregi ca judecata Lui este dreapta, atunci cand va aduce la lumina faptele facute de cei mantuiti si de cei pierduti.

Asta nu demonstreaza ca Dumnezeu ii va mantui pe unii pentru ca au facut fapte bune, si ii va condamna pe altii pentru ca au facut fapte rele, ci asta inseamna ca oamenii vor vedea cine sunt cei care au crezut cu adevarat, privind la faptele lor – faptele reprezinta dovada mantuirii, nu sursa acestei mantuiri.

Fapte bune pentru ca am fost mantuiti, nu pentru a fi mantuiti

Pentru a intelege mai bine aceste versete, as dori sa vedem ceea ce ne spune Pavel in Epistola catre Tit:

Adevarat este cuvantul acesta, si vreau sa spui apasat aceste lucruri, pentruca cei ce au crezut in Dumnezeu, sa caute sa fie cei dintai in fapte bune. Iata ce este bine si de folos pentru oameni! (Tit 3.8)

Asta inseamna ca nu facem fapte bune ca sa fim mantuiti, insa dupa ce suntem mantuiti, si pentru ca am fost mantuiti, Dumnezeu ne indeamna sa facem fapte bune, placute Lui, insa aceste fapte nu contribuie la mantuirea noastra, deoarece indemnul de a face fapte bune este oferit celor “ce au crezut in Dumnezeu”, adice celor care au fost deja mantuiti.

Si mai este inca un aspect pe care tot Pavel ni-l arata, si anume ca nici macar faptele bune pe care cei credinciosi le fac dupa ce sunt mantuiti, nu isi au sursa in oameni, ci in Dumnezeu.

Caci noi suntem lucrarea Lui si am fost ziditi in Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregatit Dumnezeu mai dinainte, ca sa umblam in ele. (Efeseni 2.10)

Mai exact, Dumnezeu a vrut ca cei mantuiti sa traiasca o viata frumoasa inaintea Lui si inaintea oamenilor, asa ca a hotarat sa randuiasca fapte bune pentru fiecare dintre noi.

Dumnezeu a creat aceste fapte in mintea Sa, pentru fiecare din noi, si atunci cand un om este mantuit, Dumnezeu “trimite” cum ar fi acele fapte bune in viata lui, la momentele potrivite alese de El – omul credincios este un canal prin care Dumnezeu isi face lucrarea, si faptele bune sunt tot o lucrare a lui Dumnezeu.

Fapte bune de la Dumnezeu

Totusi, faptele joaca un rol foarte important in viata unui crestin, si nu avem de ce sa ne ferim de acest aspect al faptelor, chiar si atunci cand vorbim despre mantuire. Faptele bune au cateva scopuri bine definite in viata noastra, si scopurile sunt urmatoarele:

Sunt facute pentru slava lui Dumnezeu
Sunt facute pentru ca este in natura omului mantuit sa faca bine
Sunt facute pentru ca sa arate lumii ca suntem din Dumnezeu
Sunt facute pentru ca deja suntem mantuiti, din recunostiinta fata de Dumnezeu
Fapte facute pentru slava lui Dumnezeu

Acest lucru ni-l spune Domnul Isus:

Tot asa sa lumineze si lumina voastra inaintea oamenilor, ca ei sa vada faptele voastre bune si sa slavească pe Tatal vostru, care este in ceruri. (Matei 5.16)

Faptele bune pe care noi le facem fata de toti oamenii, ii fac pe acei oameni sa Ii multumeasca lui Dumnezeu, si sa se gandeasca la faptul ca inca mai exista oameni ai lui Dumnezeu in aceasta lume.

Este in natura omului mantuit sa faca fapte bune

Domnul Isus spune in Predica de pe munte ca omul mantuit va face fapte bune pentru ca natura lui este una buna.

Tot asa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rau face roade rele. Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rau nu poate face roade bune. (Matei 7.17,18)

Vedem ca pomul face roade bune pentru este un pom bun, nu face roade bune ca sa devina un pom bun. Asa este si cu omul mantuit, face fapte bune pentru ca este mantuit, nu ca sa fie mantuit.

Sunt facute pentru ca sa arate lumii ca suntem din Dumnezeu

Dumnezeu doreste ca oamenii sa vada ca exista pe acest pamant persoane care Ii apartin Lui, si ca El mantuieste oameni pentru slava Sa.

Ca sa fiti fara prihana si curati, copii ai lui Dumnezeu, fara vina, in mijlocul unui neam ticalos si stricat, in care straluciti ca niste lumini in lume. (Filipeni 2.15)

Facem fapte bune pentru ca deja suntem mantuiti, din recunostinta fata de Dumnezeu

Este un lucru firesc ca daca cineva ti-a facut o mare favoare, sa ii rasplatesti acea favoare. Dumnezeu ne-a facut cel mai mare bine, nemeritat de noi, ne-a mantuit sufletele dand pe Insusi Fiul Sau la moarte.

Daca asa stau lucrurile, oare nu se cuvine ca de acum incolo sa traim facand ce ii este placut Lui? Dumnezeu este bun, si El face bine tuturor, iar El doreste ca si cei care Ii apartin sa faca aceleasi lucruri ca si El, bine tuturor oamenilor.

Faptele bune joaca un rol foarte important in viata celui credincios. Fiecare lucru marunt pe care il facem prin puterea si harul lui Dumnezeu pentru binele celor din jurul nostru are mare pret in ochii Lui, Domnul Isus ne spune ca chiar si un pahar cu apa pe care il dam unui credincios in Numele Lui nu va ramane fara rasplata.

Biblia ne indeamna la fapte bune si la o viata de sfintenie, insa asta abia dupa ce am fost mantuiti, nascuti din nou. Nu putem sa fim nascuti din nou prin faptele noastre ( El ne-a mântuit nu pentru faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea naşterii din nou şi prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt – Tit 3.5), si nici nu ne putem pastra mantuirea prin faptele noastre ( Voi sunteţi păziţi de puterea lui Dumnezeu prin credinţă pentru mântuirea gata să fie descoperită în vremurile de apoi! – 1 Petru 1.5), insa faptele noastre dovedesc daca suntem sau nu cu adevarat mantuiti.

Care este motivul pentru care infaptuiesti lucruri bune? Ca sa te vada semenii tai, ca sa primesti aplauze de la oameni, ca sa iti castigi un loc in rai sau ca iti pastrezi mantuirea? Toate aceste lucruri sunt o uraciune inaintea lui Dumnezeu, o haina manjita, atata vreme cat faptele noastre nu vin dintr-o inima noua pe care Dumnezeu ne-a oferit-o si daca nu sunt facute pentru slava Sa.