Primul secol (Biserica din Faptele Apostolilor)

cca. 4 i.Hr. – Nasterea lui Isus in Betleem

cca. 30 d.Hr. – Rastignirea lui Isus din Nazaret

cca. 33 d.Hr. – Coborarea Duhului Sfant la Cincizecime

cca. 33 d.Hr. – Stefan, primul martir crestin

cca. 33 d.Hr. – Convertirea lui Saul din Tars

• a scris 14 epistole din Noul Testament (unii crestini nu accepta faptul ca Pavel a scris Epistola catre Evrei)
• a dus Evanghelia in aproape toata lumea cunoscuta

cca. 49 d.Hr. – Neamurile sunt primite in partasie cu iudeii crestini (Fapte 15)

cca. 45 – cca. 100 d.Hr. – In acest interval au fost scrise scrisorile ce formeaza Noul Testament

48 d.Hr. – Inceputul celor 3 calatorii misionare ale lui Pavel, prin Europa si Asia Mica

64 d.Hr. – Persecutia crestinilor sub Nero, mii de crestini sunt martirizati

cca. 67 – cca. 68 d.Hr. – Petru si Pavel sunt martirizati

70 d.Hr. – Distrugerea Ierusalimului de catre Titus (asa cum a fost prezis de Domnul Isus in Matei 24), orasul Antioch devine centrul Crestinismului

81 d.Hr. – Persecutia romana sub Domitian; evreii nu mai primesc crestinii in sinagogi

cca. 85 – cca. 150 d.Hr. – Scrierile parintilor apostolici

• Clement din Roma: a scris Prima Epistola a lui Clement (cca. 96), catre Biserica din Corint; asa numita A Doua Epistola a lui Clement a fost dovedita ca nu ii apartine lui Clement, fiind scrisa intre anii 140-160, Clement murind in 99
• Ignatius: a scris scrisori in drumul spre martiraj pentru a-i incuraja pe crestini (in anul 107)
• Polycarp: ucenic al apostolului Ioan, moare martirizat in jurul varstei de 86 de ani

cca. 100 – Moare ultimul apostol, Ioan

Al doilea secol (Parintii Bisericii)

cca. 100 – cca. 165 – Iustin Martirul

• Apologet cheie care a scris impotriva Gnosticismului
• Scrie prima sa Apologie (cca. 155) in care argumenteaza ca urme ale adevarului crestin pot fi gasite in scriitorii pagani si in filosofii greci

125 – Crestinismul se separa oficial de iudaism

125 – Raspandirea Gnosticismului

• Erezia dualista, materia este vazuta ca fiind rea
• Mantuirea se capata prin cunoastere (gnosis)
• Dumnezeul Vechiului Testament este vazut ca fiind rau (conceptul demiurgului)
• Au fost scrise evangheliile apocrife (Evanghelia lui Toma, Evanghelia lui Filip etc.)

cca. 130 – cca. 200 – Ireneu (episcop al Lionului, ucenic al lui Polycarp, care a fost ucenic al lui Ioan)

• A scris un tratat faimos, Impotriva Ereziilor, care va deveni o lucrare semnificativa impotriva Gnosticismului
• Apeleaza la Scriptura ca regula de credinta, accepta cele 4 Evanghelii (Matei, Marcu, Luca, Ioan) si 16 alte carti, ca fiind canonice
• Nu vede un conflict intre Scriptura si traditie

140 – Canonul Scripturii stabilit de Marcion include versiuni modificate ale Evangheliei dupa Luca si ale scrisorilor lui Pavel, in care sterge referinte favorabile referitoare la poporul evreu

• A fost excomunicat din Biserica
• Credea ca Isus nu avea un corp uman real, nici nu a avut o nastere omeneasca, din cauza ca materia este corupta (docetism)
• Credea ca nu exista o legatura intre Dumnezeul evreilor si Cel al crestinilor

cca. 160 – cca. 225 – Tertulian

• Considerat parintele teologiei latine
• A aparat unitatea Vechiului si Noului Testament impotriva lui Marcion
• A pus temelia pentru intelegerea Trinitatii
• Sceptic cu privire la relatia dintre Crestinism si filosofia greaca, spunand “Ce legatura are Atena cu Ierusalim? Academia cu Biserica?”
• A atacat Monarchianismul, care spune ca Dumnezeu isi schimba modul de existenta (doctrina similara cu modalismul)

cca. 175 – 200 – A fost scris Crezul Apostolic

cca. 180 – A inceput procesul canonizarii cartilor Scripturii, ca raspuns la Marcionism (Ireneu apara cele 4 Evanghelii ca fiind divine)

cca. 185 – cca. 254 – Origen

• A scris Contra Celsus, o scriere semnificativa, scrisa impotriva obiectiilor pagane si iudaice aduse crestinismului
• Credea in preexistenta sufletului, accepta Universalismul (credinta ca toti oamenii vor fi mantuiti la final)
• A fost declarat eretic la al cincilea conciliu ecumenic
• A pavat calea pentru enuntarea doctrinei Trinitatii

196 – Controversa intre Crestinismul din Est si cel din Vest cu privire la ziua in care sa fie celebrat Pastele

Al treilea secol (perioada apologiilor)

cca. 200 – Biserica recunoaste 23 de carti ale Noului Testament ca fiind canonice (adica inspirate de Dumnezeu)

cca. 200 – Scoala din Alexandria, din orasul Alexandria, Egipt, este un centru cheie pentru apararea crestinismului (apologie)

• Aici a fost pus accentul pe o interpretare alegorica a Scripturii si pe divinitatea lui Hristos

cca. 200 – Scoala din Antioh, rivala a celei din Alexandria

• Aici a fost pus accentul pe o interpretare literala a Scripturii si pe umanitatea lui Hristos

cca. 200 – cca. 250 – A reaparut Modalismul, sustinut de Sabelius (ideea ca Dumnezeu este o singura Persoana care se manifesta in 3 moduri, Tatal, Fiul sau Duhul Sfant)

250 – Persecutia crestinilor sub imparatul roman Decius

250 – Martirologiile scrise exaltau martirii ca ideal al sfinteniei

273 – Sfantul Anton (Anton din Egipt), primul calugar cunoscut, isi paraseste caminul si se duce in desert pentru a urma o viata monastica

cca. 296 – cca. 373 – Sfantul Atanasie cel Mare

• Oponent puternic al arianismului si aparator al divinitatii lui Hristos la Niceea
• Argumentele lui pentru divinitatea deplina a lui Hristos:
  • doar Dumnezeu mantuieste – Isus mantuieste, deci Isus este Dumnezeu
  • crestinii comit idolatrie daca se inchina lui Isus, in timp ce el nu este Dumnezeu deplin
• In anul 367 a mentionat toate cele 27 de carti ale Noului Testament ca fiind inspirate

Al patrulea secol (erezii si concilii)

303 – Persecutia crestina sub Diocletian, ce a rezultat in arderea multor copii ale manuscriselor originale ale Scripturii, impreuna cu moartea a mii de crestini

cca. 310 – cca. 390 – Apolinarie de Laodiceea

• S-a opus lui Arius, spunand: “Cuvantul S-a facut trup, dar nu a avut si o minte umana”
• A fost criticat la Conciliul din Constantinopol (381)

312 – Convertirea lui Constantin

• 28 octombrie, 312: Constantin a castigat Batalia de la Podul Milvius
• A avut o viziune in vis, care ii spunea ca trebuie sa cucereasca in numele lui Hristos

313 – Imparatul a dat Edictul de la Milano

• Crestinismul a devenit o religie tolerata de catre guvernul roman
• Crestinismul a ajuns sa aiba o influenta mare in imperiul roman

320 – Arianismul incepe sa prinda radacini

• Fondatorul a fost Arie din Alexandria (cca. 250 – 336)
• Arie credea ca Isus este prima fiinta creata si ca nu este Dumnezeu prin natura Sa
  • Accepta ca Isus este pe deplin om, dar ii neaga divinitatea Sa deplina
  • Credea ca Isus a fost creat din nimic, primul nascut din toata zidirea
• Parerile lui Arie au fost respinse la Conciliul de la Nicea (325), si in mod final la Conciliul de la Constantinopol (381), datorita argumentelor lui Atanasie si a altor crestini

324 – Eusebiu de Cezarea scrie “Istoria Bisericii”, carte ce a fost instrumentala pentru intelegerea bisericii primare, inclusiv a autorilor evangheliilor

De la conciliul de la Niceea la cel din Calcedon (325 – 451)

325 – Conciliul de la Niceea

• Primul conciliu cheie din istoria crestinismului
• Convocat de Constantin cu scopul de a aduce unitate in Crestinism
• A inceput in anul 318 si a durat cativa ani
• A oferit un raspuns Arianismului (care spunea ca Fiul are o substanta / esenta similara cu a Tatalui – homoiousia), afirmand ca Fiul are aceiasi substanta / esenta ca a Tatalui (homoousia)
• A fost sustinut ca Isus este Dumnezeu deplin, egal cu Tatal, “Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat”

329 – 395 – Sfintii Parinti Capadocieni

• Au aparat divinitatea Duhului Sfant
• Teologi notabili:
  • Basil of Caesarea (Vasile cel Mare), cca. 329 – 379
  • Gregory of Nazianzus (Grigorie din Nazianz), cca. 330 – cca. 389
  • Gregory of Nyssa (Grigorie din Nyssa), cca. 335 – cca. 394

337 – Moare Imparatul Constantin

cca. 347 – 420 – Fericitul Ieronim

• Traduce Vulgata, editia latina a Bibliei (a terminat-o in 405), care va urma sa fie Biblia standard in Crestinism pentru urmatorii 1000 de ani
• Nu a acceptat cartile apocrife ca fiind inspirate, spre deosebire de Augustin, dar a tradus in graba si cartile apocrife din cauza presiunilor la care a fost supus inainte de moartea sa

354 – 430 – Augustin de Hipona (Sfantul Augustin)

• Este probabil cel mai influent crestin din istoria Crestinismului de dupa apostoli
• A dezvoltat teologia crestina ca disciplina academica
• A ajutat in explicarea doctrinelor harului, a Bisericii si a sacramentelor, si de asemenea in explicarea doctrinei despre Trinitate
• A sustinut conceptul pacatului originar (suntem nascuti cu o natura pacatoasa), in contrast cu Ireneu care credea ca noi suntem creati buni dar capatam o natura pacatoasa printr-un act al vointei

cca. 375 – 425 – Controversa Pelagiana

• Pelagius a fost un calugar britanic care credea ca omul poate sa se mantuiasca prin faptele sale bune, fara ajutor din partea lui Dumnezeu
• Augustin a raspuns spunand ca oamenii sunt cazuti prin natura lor si ca au nevoie de harul lui Dumnezeu pentru mantuire
• La Conciliul din Cartagina (419 – 424) a fost condamnata invatatura lui Pelagius (pelagianism) si acceptata perspectiva lui Augustin

381 – Crezul Constantinopolitan a ajutat la rezolvarea disputei cu privire la Trinitate, reafirmand teologia de la Niceea, condamnand arianismul si modalismul

381 – Crezul Constantinopolitan a ajutat la rezolvarea disputei cu privire la Trinitate, reafirmand teologia de la Niceea, condamnand arianismul si modalismul

cca. 390 – cca. 460 – Sfantul Patrick (Magonus Sucatus Patricius) ajuta la raspandirea Crestinismului in Irlanda

391 – Edictul lui Teodosie cel Mare stabileste Crestinismul ca fiind religia oficiala a Imperiului Roman

430 – Caderea Romei si moartea lui Augustin

431 – Conciliul din Efes

• A fost condamnat Nestorius, care sustinea 2 naturi si 2 persoane in Hristos, si care respingea notiunea ca Maria este mama lui Dumnezeu
• S-a afirmat notiunea ca Maria este mama lui Dumnezeu
• A fost condamnat pelagianismul

De la Calcedon la Marea Schisma (451 – 1054)

451 – Conciliul din Calcedon

• La acest conciliu a fost stabilit standardul doctrinar al credintei crestine, raspunzandu-se la intrebarile de la conciliul din Niceea, si sustinand afirmatiile de la Niceea, Constantinopol si Efes
• A fost afirmat ca Isus a avut 2 naturi si ca El este o singura Persoana, in contrast cu Monofizitismul, Apolinarianismul si Nestorianismul
• Tot aici a fost aparata si sustinuta divinitatea deplina a Duhului Sfant

cca. 675 – cca. 749 – Conciliul din Calcedon
Ioan Damaschinul: a consolidat teologia Bisericii Ortodoxe Rasariteane (Biserica Ortodoxa) prin cartea sa “Despre credinta ortodoxa” (Dogmatica)

711 – 778 – Raspandirea Islamului
725 – 842 – Controversa iconoclasta

• Imparatul Leo al III-lea (imparat intre anii 717-741) a decis sa distruga icoanele, deoarece acestea erau o bariera in calea convertirii evreilor si a musulmanilor
• Papa Gregory al III-lea condamna iconoclasmul si sustine venerarea icoanelor (731)

787 – Al doilea conciliu de la Niceea: aici a fost condamnat iconoclasmul, ceea ce a dus la acceptarea venerarii icoanelor in Crestinism

cca. 988 – Convertirea Rusiei la Crestinism

cca. 1033 – 1109 – Anselm de Canterbury

• Faimos pentru dovezile sale cu privire la existenta lui Dumnezeu si pentru explicatia rationala a mortii lui Hristos pe cruce
• A scris faimoasa sa lucrare “Cur Deus Homo” – “De ce Dumnezeu a devenit om”

De la Marea Schisma la Reforma Protestanta (1054 – 1483)

1054 – Diferentele teologice dintre est (Biserica Rasariteana Ortodoxa) si vest (Biserica Romano-Catolica) au dus la schisma

• Filioque (estul nu a acceptat faptul ca cei din vest au adaugat urmatoarea afirmatie in crezul Nicean, “purcede de la Tatal si de la Fiul”)
• Diferente politice intre vorbitorii latini si cei greci
• Incercarile papei de a-si mari autoritatea

1095 – 1204 – Catolicii pornesc o serie de cruciade, sub autoritatea lui Papa Urban al II-lea, de teama ca islamul va pune stapanire pe pamantul sfant

cca. 1140 – Petru Lombardul se duce la Universitatea din Paris pentru a preda si pentru a scrie “Cartile de Sentinte”, o serie de scrieri care aveau sa influenteze stilul scriitoricesc al multor teologi din evul mediu

1200 – 1500 – Scolasticismul domina gandirea teologica in Europa

• O miscare intelectuala din timpul evului mediu, ce punea accent pe justificarea rationala si pe prezentarea ideilor religioase
• O metoda de a face teologie
• Ganditori scolastici cheie: Toma de Aquino, John Duns Scot si William Ockham

1215 – Al patrulea Conciliu Lateran

• Biserica Romano-Catolica devine ceea ce este azi – sunt acceptate cele 7 sacramente, sau sfintele taine: Botezul, Mirul, Cuminecatura, Pocainta, Maslul, Preotia si Casatoria
• Petru Lombardul (cca. 1168) este primul care listeaza toate cele 7 sacramente

cca. 1225 – 1274 – Toma de Aquino (Thomas Aquinas)

• Unul dintre cei mai influenti ganditori din Evul Mediu
• A scris extensiv, inclusiv “Summa contra Gentiles”, folosita pentru apararea Crestinismului impotriva Islamului
• Mai tarziu a scris “Summa Theologiae”, in care incearca sa ofere o privire ampla a teologiei crestine
• A folosit 5 moduri de argumentare a existentei lui Dumnezeu
• A ajutat la clarificarea relatiei dintre credinta si ratiune

cca. 1266 – 1308 – John Duns Scot

• Una dintre cele mai stralucite minti din Evul Mediu
• A promovat voluntarismul (vointa divina are precedent asupra intelectului divin)
• A promovat imaculata conceptie a Mariei (invatatura care spune ca Maria nu a avut pacatul originar)

1300 – 1500 – Dominatia umanismului (a nu se confunda cu umanismul modern, sunt lucruri total diferite) in Europa

• A venit ca raspuns la imprecizia Scolasticismului
• O miscare devotata studierii limbilor si literaturii clasice
• Erasmus din Roterdam este probabil cel mai notabil umanist

1337 – 1453 – Razboiul de 100 de ani

• A venit ca raspuns la imprecizia Scolasticismului
• O miscare devotata studierii limbilor si literaturii clasice
• Erasmus din Roterdam este probabil cel mai notabil umanist

cca. 1450 – Aparitia Renasterii: o trezire literara si artistica in Italia, datorata in mare parte:

• Golului intelectual din Italia
• Mostenire bogata din Imperiul Roman
• Intelectualii vorbitori de greaca au venit din Constantinopol (acesta fiind cucerit de musulmani)

1453 – Caderea Constantinopolului sub armatele musulmane

• Golului intelectual din Italia
• Mostenire bogata din Imperiul Roman
• Intelectualii vorbitori de greaca au venit din Constantinopol (acesta fiind cucerit de musulmani)

cca. 1469 – 1536 – Erasmus din Roterdam

• Considerat cel mai important scriitor umanist din timpul Renasterii
• A ajutat la stabilirea fundatiei pentru Protestantism
• A produs primul text printat al Noului Testament in limba greaca (1516), fapt ce a rezultat in punerea la indoiala a felului in care unele pasaje din Scriptura erau interpretate de catre Biserica Romano-Catolica
• A pus accentul pe importanta laicilor in Crestinism

Marea Reforma Protestanta si perioada post-reforma (1483 – 1685)

1483 – 1546 – Martin Luther

• Calugar augustinian, a scris 95 de teze care au fost batute in cuie pe usa Catedralei din Wittenberg
• Nu i-au placut abuzurile bisericii romano-catolice , cum ar fi: vanzarea indulgentelor, coruptia preotiei, accentul pus pe fapte pentru mantuire
• Credea ca justificarea este doar prin credinta (Sola Fide)
• A vrut sa aiba o dezbatere cu John Eck, un teolog de frunte al catolicilor
• A fost excomunicat in decembrie 1520
• A incercat sa se intoarca in Biserica Catolica, dar nu i s-a permis
• El a vrut sa reformeze Biserica Romano-Catolica, nu sa inceapa o noua Biserica

1484 – 1531 – Ulrich Zwingli

• A fost pastor in Zurich, Elvetia, un proponent de seama al Reformei
• A predicat expozitiv textul Bibliei
• A predicat ca Cina Domnului si Botezul trebuie privite simbolic
• Nu a avut aceeasi influenta precum Luther sau Calvin

1496 – 1561 – Menno Simons: spunea ca Isus a fost nascut cu o fire cereasca si ca oricine ia Cina Domnului primeste aceasta fire cereasca

1497 – 1560 – Philip Melanchthon: un asociat al lui Luther care a ajutat in sistematizarea doctrinei luterane, prin scrierile sale “Loci Communes” si “Apologia Confesiunii Augustane”

1504 – 1575 – Heinrich Bullinger: succesorul lui Zwingli

1509 – 1564 – John Calvin

• O parte din aripa Reformata a Reformei Magisteriale
• A facut reforme institutionale, sociale si etice
• A definit conceptul specific Protestant al indreptatirii legale
• Cea mai mare lucrare a sa a fost “Institutele Religiei Crestine”, care urma sa devina materialul clasic pentru gandirea Calvinista
• Sub influenta sa, Geneva a fost centrul religios al Calvinismului
• John Knox, un student al lui Calvin, a fost intemeietorul Bisericii Prezbiteriene

1509 – 1547 – Henry al VII-lea, Regele Angliei

• Dorea o anulare a casatoriei sale cu Caterina de Aragon, insa Biserica Romano-Catolica i-a respins cererea
• Henry a raspuns prin a-si crea propria Biserica a Angliei, cunoscuta si ca Anglicanism (1534)

1511 – 1553 – Michael Servetus: un lider cheie al Unitarienilor, cei care negau Trinitatea

1517 – Inceputul Marii Reforme Protestante

• Magisteriala: Biserica trebuie sa se supuna autoritatii statului cateodata (Luterana, Reformata)
• Radicala: statul nu are nici un drept in Biserica (Anabaptistii, alte grupuri precum socinienii)

1519 – 1605 – Theodore Beza: scriitor calvinist, student al lui john Calvin, care a ajutat la sumarizarea si clarificarea invataturii sale in “Tractationes theologicae”

cca. 1520 – Anabaptistii

• Cunoscuti ca si rebotezatii, ei acceptau doar botezul la maturitate al credinciosilor, prin scufundare
• S-au ridicat in Zurich in jurul anului 1520, ca rezultat al reformei lui Zwingli
• Practicau doar acele lucruri care erau spuse in mod explicit in Biblie

1525 – 1562 – Lelio Sozini: fondatorul sectei socinienilor

• A fost precursorul Universalistilor Unitarieni
• A negat Trinitatea si divinitatea absoluta a lui Hristos

1540 – Infiintarea Societatii lui Isus (Iezuitii), drept masura impotriva Reformei Protestante

1545 – 1563 – Conciliul din Trent

• Parte a anti-reformei catolice
• A fost condamnat Luteranismul si alti reformatori, afirmand doctrina Bisericii, incluzand transubstantierea, indreptatirea prin fapte, necesitatea traditiei Bisericii, autoritatea Romei
• Pornirea unei reforme interioare, pentru a inlatura lucrurile care aduceau ocara asupra Bisericii Romano-Catolice

1559 – 1622 – Perioada Ortodoxiei Rasaritene

• Necesitatea fiecarei denominatii Protestante de a se diferentia de Catolicism si de fiecare denominatie in parte
• Apare scolasticismul protestant
• Luteranismul si Calvinismul difereau cu privire la predestinare

cca. 1564 – 1660 – Aparitia Puritanismului

• O forma a Reformei Protestante care punea accentul pe experienta si aplicatia spirituala
• Teologi de seama: William Perkins (1558-1602), William Ames (1576-1633), John Owen (1618-83), Richard Baxter (1615-91)
• Influenta mare in Lumea Noua, prin teologi precum Jonathan Edwards (1703 – 1758) care a ajutat la inceperea Marii Treziri

cca. 1600 – 1625 – Biserica Romano-Catolica il condamna pe Galileo Galilei pentru ca acesta a spus ca pamantul se invarte in jurul Soarelui. Catolicii nu au vrut sa-si schimbe parerile deoarece aceasta ar fi deschis o usa pentru Protestantism

1611 – James I autorizeaza cea mai populara versiune a Bibliei pentru 300 de ani, Biblia King James

cca. 1650 – Aparitia Quakerilor

• Fondati de George Fox (1624 – 1691)
• A fost pus accentul pe mantuirea personala si interioara
• Sub William Penn, miscarea se muta in Pensilvania

1675 – Aparitia Pietismului

• Era preferata o “credinta vie”, cu accent pe studiu biblic personal, in contrast cu accentul pus pe doctrina
• A mers in cateva directii, incluzandu-i aici si pe Nikolas Ludwig Graf von Zinzendorf si John Wesley

Perioada post-reforma (1685 – 1750)

1700 – 1760 – Nikolas Ludwig Graf von Zinzendorf

• A pus accentul pe “religia inimii”, bazata pe o relatie personala cu Isus
• F. D. E. Schleiermacher si John Wesley aveau sa ii foloseasca parerile

1703 – 1758 – Jonathan Edwards

• Predicator si teolog ce punea accentul pe trezire, care a ajutat la starnirea Primei Mari Treziri din America
• Marea Trezire avea sa duca la punerea la indoiala a religiei organizate si avea sa starneasca Revolutia Americana

1703 – 1791 – John Wesley: a fondat miscarea Metodista, care a iesit din interiorul Bisericii Angliei

1711 – 1776 – David Hume: filosof scotian care respingea credibilitatea credintei in miracole

1714 – 1770 – George Whitfield: a predicat in timpul Marii Treziri in coloniile americane, cateodata la multimi de 8000 de oameni

1720 – 1780 – Iluminismul (Revolutia Intelectuala)

• O miscare care incearca sa inlature miturile vechi prin puterea ratiunii umane
• A aparut Deismul, credinta ca Dumnezeu este Creatorul universului, dar ca El nu intervine in acest Univers prin miracole
• Protestantismul a primit efectele Iluminarii mai repede
• A sustinut discrepante intre Isus istoric si Isus al credintei

1724 – 1804 – Immanuel Kant: filosof faimos care a sintetizat rationalismul si empiricismul pur

Crestinismul Modern (1750-prezent)

1768 – 1834 – F. D. E. Schleiermacher: unul dintre proponentii de seama ai Romanticismului (miscare axata pe emotie si individualitate)

• Aparut ca reactie impotriva rationalismului aratat in perioada Iluminismului
• Schleiermacher spunea in “Credinta crestina” (1821) ca in crestinism este vorba despre constienta de sine, si de un simt al unei dependete absolute

1776 – Declaratia de Independenta

1789 – Revolutia Franceza

• Sfarsitul Monarhiei si stabilirea unei republici seculare
• Crestinismul era intr-o pozitie fragila, armatele au preluat controlul asupra unor parti din Italia si Papa a trebuit sa fuga

1813 – 1873 – David Livingstone: misionar crestin care a mers in Africa (1840) si care a deschis centrul Africii pentru Evanghelie

1818 – 1883 – >Karl Marx, fondatorul Marxismului

• O intelegere corecta a fiintelor umane incepe cu productia materiala
• Dumnezeu este doar o proiectie a imaginatiei omului
• Religia rezulta din instrainarea sociala si economica

1832 – 1905 – Hudson Taylor: misionar in interiorul Chinei

1859 – Charles Darwin publica “Originea Speciilor”, carte in care isi argumenteaza teoria evolutiei

1873 – 1929 – Charles Fox Parham: ganditor timpuriu care a pus accentul pe vorbirea in limbi si pe botezul cu Duhul Sfant, aceasta avand o influenta in trezirea penticostala din strada Azusa

1884 – 1976 – Rudolph Bultmann: faimos pentru programul sau de “demitologizare” al Noului Testament, in care argumenta ca istoria nu este fundamentala pentru proclamarea adevarului crestin

1886 – 1968 – Karl Barth: fondatorul neo-ortodoxiei

• A respins Protestantismul liberal, in lumina primului razboi mondial, din cauza optimisului Protestantismul liberal cu privire la umanitate
• A scris “Dogmatica Bisericii” (1936 – 1969), in care pune accent pe importanta luarii in serios a revelatiei lui Dumnezeu prin Scriptura
• A acceptat invierea lui Isus ca un eveniment istoric dincolo de orice critica

1886 – 1965 – Paul Tillich: unul dintre liderii Protestantismului liberal

• Dorea ca teologia sa stabileasca o conversatie intre cultura umana si credinta crestina
• Protestantismul liberal a atins apogeul in America in anii 1970 si 1980

cca. 1890 – 1900 – Aparitia Modernismului

• Scoala a teologilor catolici care erau sceptici cu privire la unele credinte traditionale ale Bisericii, in special in ce priveste Cristologia (invataturile despre Hristos) si Soteriologie (invataturile despre mantuire)
• A dorit sa ajunga la un numitor comun cu valorile Iluminismului
• A inclus protestanti precum Hastings Rashdall (1858 – 1924), care a interpretat ispasirea lui Hristos ca un exemplu al dragostei lui Dumnezeu (spre deosebire de interpretarea istorica, care spune ca ispasirea lui Hristos a fost pentru inlaturarea maniei lui Dumnezeu impotriva pacatului si a pacatosului)

cca. 1900 – Aparitia Evanghelismului, cu radacini in secolul 18

• O miscare trans-denominationala, cu accent pus pe autoritatea Scripturii, unicitatea rascumpararii prin Hristos, nevoia de convertire personala si urgenta evanghelizarii
• Miscare diferita de Miscarea Fundamentalista, accentul fiind pus pe lucrurile cheie si fundamentale ale credintei
• Teologi notabili: Carl F. H. Henry (nascut in 1913), James I. Packer (nascut in 1926), si Clark Pinnock (nascut in 1939)

1906 – 1908 – Aparitia miscarii Penticostale (care urma sa favorizeze aparitia miscarilor carismatice), incepand cu trezirea din strada Azusa

• Accentul pus pe darurile spirituale, in special vorbirea in limbi

1918 – 2018 – Billy Graham: Evanghelist influent din Statele Unite, care a predicat Evanghelia la sute de milioane de oameni

1950 – 1960 – Explozia Crestinismului in Africa, ajungandu-se la aproximativ 200 de milioane de crestini in anul 1980

1962 – 1965 – Conciliul Vatican II, sau Al Doilea Conciliu Vatican

• A fost discutat rolul si natura Bisericii si a sacramentelor, este considerat ca a adus o “gura de aer proaspat” in Biserica Romano-Catolica
• A fost permis ca mesa (Cina Domnului) sa fie rostita in limbile native (inainte era rostita doar in latina)
• Protestantii au fost acceptati ca si “frati separati”

cca. 1970 – Aparitia Postmodernismului

• Cultura ideologica generala care respinge absoluturile sau lucrurile fixe, si pune accentul pe pluralism si divergenta
• Colapsul increderii in certitudinea adevarului
• Deconstructia – identitatea si intentiile autorului sau ale textului sunt irelevante, toate interpretarile sunt valide in mod egal
• Ganditori postmoderni (Ferdinand de Saussure, Jacques Derrida, Michel Foucault si Jean Baudrillard)

cca. 1974 – Postliberalism

• Asociat cu Scoala de Divinitate Yale
• Accentul pus pe comunitate, cu respingerea fundatiilor universale ale cunoasterii si experientei
• George Lindbeck “Natura Doctrinei” (1984) – argumenteaza impotriva experientei umane universale care exista in afara limbajului si experientei umane
• Moralitatea trebuie identificata cu viziunea morala a comunitatii

Surse:

Allister McGrath, Historical Theology: An Introduction to the History of Christian Thought. Malden, MA: Blackwell Publishers, 1998

H. Wayne House, Charts on Church History

Encyclopedia Britannica